ING și BCR au revizuit în scădere estimările privind creșterea economică în 2024, pe fondul datelor dezamăgitoare din trimestrul al doilea. Chiar dacă consumul a crescut susținut, acesta s-a dus în mare măsură pe importuri. Creșterea României a fost abia a 15-a cea mai mare din UE.
România a avut a 12-a cea mai ridicată creștere economică anuală din cele 23 de state ale Uniunii Europene care au publicat datele pentru trimestrul al doilea. Premierul Marcel Ciolacu promite, în an electoral, că România va avea la final de an cea mai mare creștere din UE.
Datele semnal dezamăgitoare privind creșterea economică publicate azi dimineață de Statistica oficială determină economiștii să taie din așteptările pentru acest an.
Creșterea consumului a salvat dinamica PIB din primul trimestru a acestui an. Sunt semne că acesta ar putea să aibă un rol important și în creșterea economică pentru restul anului, care este însă așteptată de analiști să rămână sub potențial. Vânzările cu amănuntul au continuat să crească puternic la începutul celui de-al doilea trimestru și ar putea compensa evoluțiile mai slabe din alte sectoare ale economiei, dar ar putea alimenta și importurile, inflația și prelungi perioada de dobânzi ridicate.
Banca Națională a României se așteaptă ca economia să accelereze în acest an și în următorul, comparativ cu 2023, pe fondul relansării consumului, în condițiile în care politica fiscală rămâne una relaxată, cu un deficit bugetar ridicat. Și deficitul extern rămâne o sursă de îngrijorare pentru banca centrală, așa cum este și creșterea de două cifre a salariilor, mai ales din sectorul public.
Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.
Grupul bancar austriac Erste și-a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în acest an, după performanțele peste așteptări din primul trimestru, dar și în urma recalculării datelor de către Statistică.
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus prognoza de creștere pentru economiile din zona euro, în contextul războiului din Ucraina, și a majorat puternic estimările privind evoluția inflației, care nu este așteptată să revină sub nivelul țintit mai devreme de 2024.
Comisia Europeană a revizuit din nou în creștere puternică prognoza privind evoluția economiei românești în acest an.
Erste a revizuit puternic în urcare estimarea de creștere pentru economia României în acest an, pe fondul datelor peste așteptări din primul trimestru.
Economia României va crește mai rapid în acest an comparativ cu avansul preconizat anterior, susținută de consumul privat și investițiile în construcții, potrivit Comisiei Europene.
Fondul Monetar de Investiții (FMI) a majorat estimarea de creștere a economiei mondiale pentru acest an, anticipând că măsurile de stimulare și campania de vaccinare ar putea atenua, cel puțin deocamdată, efectele economice ale pandemiei.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit puternic în scădere previziunile pentru economia românească în acest an, în contextul pandemiei, și estimează acum o contracție de 4%. În toamnă, BERD estima o creștere de 3,2% pentru economia României.
Economia UE se va contracta cu 7,4% în acest an în contextul pandemiei de coronavirus, o scădere record de la Marea Depresiune, ce va fi recuperată doar parțial anul viitor, neuniform la nivelul statelor membre, potrivit proiecțiilor actualizate ale Comisiei Europene.
Banca Mondială estimează că economia României va continua să crească în 2020, în pofida impactului generat de pandemia de coronavirus, însă avertizează că riscul unei recesiuni este ridicat, în special din cauza înrăutățirii climatului extern.
Erste a revizuit în scădere, pentru a doua oară într-un interval de o săptămână, estimările privind creșterea economiei României în acest an, pe fondul creșterii riscului de recesiune în zona euro, în contextul epidemiei de coronavirus.